Re: Structura arborescentă în eCommerce

Nu vă îngrijorați, nu m-am lăsat de despicat SEO în 4. Lucrez intens la un Glosar SEO, atât pentru voi cât și pentru mine: voi veți avea mereu la îndemână termenii explicați în limbaj fără esențe lemnoase, iar eu voi putea linka direct din articole spre el, fără să explic constant what is what.

Între timp, m-am gândit să mai dezvolt oleacă problema arhitecturii site-urilor de eCommerce, pentru că, se pare, dă bătăi de cap.

Când lucrezi de multă vreme într-un domeniu, unele lucruri devin de-a dreptul axiome. Nu îți mai pui problema de ce e bine așa și nu altfel. Așa faci de 5 ani, nimeni n-a contestat metoda, are rezultate, deci n-ai de ce să nu faci și în al 6-lea an la fel. Până apare un nou SEObeneficiar care te-ntreabă “da’ de ce așa?”. Și te uiți ca ceva la altceva (v-am zis că e un site decent). Întrebarea e pertinentă, numai că mintea ta nu a mai bătut cărarea argumentelor respective de hăt. E greu să găsești răspunsuri pe care nu le-ai mai rumegat de 5 ani. Surprinzător de greu. Vorba ‘ceea: ce nu folosești se usucă și cade.

Așa am pățit eu de curând și mi-am dat seama că ar prinde bine să îmi mângâi un pic sinapsele și să (re)găsesc motivele pentru care recomand cu atât aplomb structura arborescentă pentru site-urile de eCommerce. Să-mi challenge-uiesc un pic convingerile și să vă spun și vouă ce și de ce.

Pornesc cu un exemplu, ca să ne fie mai ușor să vizualizăm. Să zicem că vorbim despre un site care vinde numai rochii. Clientul știe că are mai multe șanse să prindă o poziție buna în SERP (e, vezi? la de-astea ne va prinde bine glosarul) cu un URL format direct din rădăcină, așa că structura aleasă de el este una în care  “rochii de zi”, “rochii de seară” și “rochii de ocazie” sunt categorii. Tot cu titlu de exemplu, luăm în considerare doar filtrul culoare cu valorile “negre” și “roșii”. Practic, site-ul (megasimplificat) va arăta așa:

Structura site ecommerce
Desenat cu mâna stângă în paint. Iertare

Ce mă deranjează cel mai tare aici (în afară de faptul că OCD-ul meu e în agonie, însângerat și moare în mizerie)? Nu am unde să targetez “rochii”, ai zice. Ba am: homepage-ul. E un site de rochii, remember?
Dar “rochii roșii” unde-l targetez, pe care dintre cele 3 pagini mai goale decât fetele care dansează sus pe baar, sus pe baaar la 2 dimineața? Și cum controlez rezultatul, având în vedere că nu pot folosi canonical, pentru că nu vreau să sacrific organic niciuna dintre pagini? Pe “rochii de ocazie roșii”, vreau să ies cu /rochii-ocazie/rosii.

Ar fi mai cu minte să o trimit pe Cosânzeana într-o pagină cu 50 de rochii roșii. Îmi pun fee-ul pe 5 ore că va fi mai mare rata de conversie în acea pagină decât în oricare dintre celelalte 3. Adică va aduce mai mulți bani.

LE: asta înseamnă să organizăm site-ul arborescent, adică așa:

structura arborescenta eCommerce
Unde /rochii/rosii va găzdui toate cele 50 de rochii roșii din site, iar /rochii e categorie

Mai e un aspect care se complică atunci când, în loc de o categorie, ai trei: meniul. Dacă acest site ar vinde tot ce ne acoperă epiderma și ar fi construit pe același tipar, câte linkuri ar avea meniul? Consecința directă e ca link juice-ul (“puterea” SEO transmisă de la o pagină la alta, prin intermediul linkurilor, fie ele interne sau externe) se va dispersa cu țârâita între 300 de pagini, în loc să se ducă șuvoi unde trebuie, în ceea ce ar fi trebuit să fie categoriile, care aveau nevoie de tot efortul pentru a aduce trafic din căutarile alea grase, gen “rochii”.

E posibil să gândești că se aplică numai unor produse. Că un site care vinde vacanțe aduce utilizatori cu alt comportament: cine vrea în Thassos, nu vrea în Santorini, sau nu-și permite. Dar, dacă, parcurgând o listă completă cu vacanțe în Grecia, va constata Gogu că Santorini – Thassos – o stea = – 80 de Euro + recunoștința veșnică a nevestei, poate se sucește, iar tu ai 80 de Euro în plus în portofel. E un scenariu plauzibil.

Mai există un scenariu ArborescentȘiNuPrea, mai cuminte decât anteriorul: acela unde și “Rochii” e categorie de sine stătătoare, ca și Rochii de zi, de seară și de ocazie. Așa:

structura site ecommerce
Desenat cu cealaltă mână stângă în paint

Teoretic, dacă nu te pune păcatul să pui un filtru cu valorile zi/seară/ocazie în categoria de rochii, ai ocolit pericolul duplicatelor. Altfel /rochii/seara/roșii și /rochii-seara/rosii ar fi fost duplicate, la fel și combinațiile lor cu alte filtre.

Luăm iar în colimator căutarea “rochii roșii”. Are volum, vrem să optimizăm, să aducem cât mai multe Gigele care vor sa fie cireșelele balului. Avem 4 pagini cu rochii roșii, toate 4 de același rang: categorii filtrate. Nu există niciun indiciu în URL că 3 sunt, de fapt, copiii paginii /rochii/rosii. Google alege între ele ca între surori.

E drept, “mama” are produse cât toate la un loc și nu are cuvinte intercalate în keyword: “rochii roșii” e întreg în URL, title, h1. Astea sunt doar 4 criterii, iar Google se laudă cu vreo 200 și nu toate sunt ușor de controlat: ancorele linkurilor care vin spre pagini, calitatea ofertelor, bounce rate-ul, rata de conversie etc. Nu e chiar a panică, dar, dacă ți-a dat creatorul gândul cel bun să te documentezi de la bun început, îți recomand să alegi varianta în care poți controla cele mai multe și mai importante elemente (ierarhia paginilor e unul).

Dacă vorbim despre rescrieri de URL-uri, de reorganizare, deja treaba se complică. Stai strâmb și judecă drept ce ai de pierdut și pentru cât timp, câte URL-uri tre să schimbi, cât trafic organic îți aduc ele și dacă business-ul tău își poate permite o scădere temporară.

Dacă rămâi cu forma imperfectă, fii bun cu tine însuți și printează pe toți pereții viitoarelor tale sedii: nu adăugați filtre de stil în categoria mama, chiar dacă pare esențial și evitați asta și când extindeți gama! Poți băga mâna în foc că, după ce îți vei delega toate atribuțiile lumești și vei privi numai sheet-uri cu sume fabuloase, va mai ști cineva de ce lipsesc filtre aparent esențiale de acolo?!

Dacă ar fi să dau un sfat nesolicitat, ar fi următorul: gândește-ți site-ul de parcă ar trebui să îl înzecești și ca număr și ca tip de produse, pe aceeași structură, mâine. Și ai fi în vacanță când se va întâmpla asta. Think big!

Cuvintele cheie sau după ce iepuri merită să alergi

Înainte de orice, iar trebuie să îmi pun cenușă în cap că nu v-am mai spus nimic util de aproape două săptămâni. Nu mă scuz, dar camera de comerț și ANAFul nu sunt prietenoase cu timpul și cu nervii. Important este că acum exist ca PFA.

Azi îmi spăl păcatele (alea profesionale) și să vă povestesc despre un aspect care poate părea banal, chiar la mintea cocoșului, însă pe mulți îi pune în dificultate: intenția din spatele căutării.

Hai s-o luăm logic, de la nevoie spre optimizare, ca să găsim calea spre echilibru, trafic, conversie, fericire și pacea mondială.

Pornim de la specificul site-ului. Ce face el? Ce tipuri de produse vinde? Sau ce teme dezvoltă în articole? Sau ce servicii oferă? Răspunsurile la aceste întrebări sunt cuvinte cheie de la care poți porni research-ul.

Pentru a simplifica situația, hai să discutăm pe un exemplu, că-i mai ușor de cuprins cu mintea: un magazin care comercializează articole sportive.

Prima decizie e cum împarți site-ul, care sunt categoriile în care împarți oferta: pe sporturi sau pe tip de produs? Mai exact, targetezi tricouri sau tenis? Răspunsul corect e nici-nici sau și-și. Știu, știu, te enervez, dar rabdă-mă.

Scopul oricărui business este profitul, da? Deci vrei să îți calce pragul oameni care convertesc, nu băgători de seamă.

Tenis are un pomelnic de căutări, vreo 50,000 pe lună. Îți plouă în gură deja și îți vine să pui mâna pe telefon să suni un SEOfil; mai stai oleacă. Pune-te în pielea omului care caută “tenis”. Ce vrea să găsească: informații despre sportul ăsta, transmisii live, rezultatele lunii la tenis, echipament pentru tenis, Federația Română de Tenis? N-ai idee, așa-i? Care e probabilitatea ca Gogu Căutătoru să vrea să cumpere măcar o minge de tenis de la tine? Spre zero 🙂

Ca să verifici, dă o căutare pe Gugle și vezi ce site-uri apar acolo în top: ai cu ce să te bați cu ele? Câți bani și ani ți-ar trebui să detronezi site-uri ca Digisport, Prosport, Livescore șamd? Și de ce crezi că Google le-a pus pe ele moț acolo și nu pe Decathlon, spre exemplu? Nu, nu e bătut în cap, ci a constatat că cei ce caută tenis, convertesc cel mai bine pe site-uri cu informații sportive, nu pe magazine online, deci asta vor, asta e intenția lor de căutare.

Când ai îndoieli, întreabă-l pe Google. El știe, în general, ce vrea userul, având o relație de lungă durată cu el. Nu o lua, totuși, ca truism; nici nevestele nu știu totul mereu.

Dacă te dau banii afară din firmă (pe bune, cine ești?!), s-ar putea să vrei ca toți userii să vină la tine: și-ăia care caută sport, și-ăia care cauta tenis, și-ăia care caută echipament de tenis, și-ăia care caută tricouri, tot ce se poate! Dai un ban, dar aspiri tot traficul organic! Ai zice că e șmecherie, dar, admițând, prin absurd, că demersurile tale ar avea succesul preconizat, o să ai o groază de trafic care nu va converti. Gigel care a căutat “tenis” intră, nu vede știri sau scoruri, și iese cum a intrat: nesatisfăcut. În termeni de specialitate, îți crește Bounce Rate-ul până la cer, iar rata de conversie ți-ajunge în cazanele iadului. Ghici ce, și Google îți știe metricii și, cu cât sunt mai slabi, cu-atât mai jos te poziționează în SERP. În final, ajungi poate mai jos decât ai pornit, pe bani mulți.

Poză cu iepuraș drăgălaș pe imaș, menită să îți fure ochii

Soluția e să găsești cuvintele pe care le caută Gigeii care vor să cumpere. Cel mai probabil, vor fi de tipul “[tip produs] [sport]”* cu diverse cuvinte înainte/ după/ intercalate. Nu au 50,000 de căutări de bucată, dar sunt multe și se adună. Și convertesc. Și crești în SERP. Și vin mai mulți care convertesc, chestie care te urcă în SERP. Un fel de bulgăre care cade în sus.**

Și “tricouri” are ceva căutări, peste 5000 lunar. E mai aproape de intenția de cumparare decat căutarea după sport, dar cei ce caută tricouri, nu vor musai sport. E mai bine, dar nu perfect.

Soluția pe care aș alege-o în această situație, este să împart oferta după tip produs, cu filtre pe sport: tricouri (filtru cu valorile “tenis”, “baschet”, “fotbal” etc.), pantaloni (aceleași filtre), mingi, mănuși și ce mai vinzi tu pe-acolo. Cuvântul cheie principal targetat pe categorie va fi “[tip produs] sport”; mai puține căutări decât “[tip produs]”, dar mai bine targetat.

Ți-aș mai spune un singur lucru, înainte să mă retrag: SEO e doar necesar, nu și suficient. Dă-i userului toate căile necesare spre conversie. În cazul de mai sus, dacă te ține bugetul, alege o soluție tehnică suficient de complexă încât să permită încadrarea unui produs în mai multe categorii. Asta îți va permite să adaugi o împărțire alternativă pe sporturi, cu filtru pe tip produs. Problema duplicatelor o rezolvi cu tag-ul “canonical”; dar, despre asta, vorbim data viitoare. Până atunci, să convertim cu spor.

* Toate elementele din paranteze pătrate sunt variabile – ele înlocuiesc un anumit element. Exemplu: [Tip produs] înlocuiește numele unui tip real de produs, cum este “Minge”.

**Sunt și alți factori care influențează rezultatul. Exemplul este o simplificare.

Auditul SEO, de-a fir a păr

V-am povestit săptămâna trecută la ce-i bun un audit (ca sa nu zic musai) și m-am angajat să vă spun și ce ar trebui să includă unul bunișor. Sunt parolistă, deci să purcedem!

Înainte de a intra în pâine, trebuie să spun că nu mă adresez colegilor de breaslă; știu și ei ce să facă și ce nu. Mă adresez, în primul rând, deținătorului de site, care caută ajutor SEO, dar nu știe ce să ceară și la ce să se aștepte.

Orice specialist cu capu’ pe umeri îți va cere acces la Google Analytics (GA) și la Google Search Console (ex. Webmaster Tools). Dă-i; nu e moft. Dacă ți-e teamă de trădare, semnează un acord de confidențialitate.

Un audit cuprinde neapărat recomandari tehnice, de conținut și off page. Hai s-o luăm cu liniuță de la capăt, ca să ai un checklist numai bun de bookmark-uit:

  • Securitatea site-ului. E bine să ai tot site-ul securizat (HTTPS). Dacă nu ai resurse, măcar paginile prin care se preiau date confidențiale ale userilor.
    Există tool-uri care verifică cum stai cu SSLul, ca https://www.ssllabs.com/ssltest/. Nu le-am testat temeinic, așa că nu mi-aș pune gâtul jos pentru ele.
  • Viteza de încărcare. Cel mai probabil, vei primi o listă de recomandări scoasă dintr-un tool al lui Google făcut fix pentru asta. Poți să le iei de bune.
    * Tip: ar trebui să primești câte o analiză pentru fiecare tip important de pagină, nu numai pentru homepage.
  • Probleme de găzduire. Ne asigurăm că nu împarți serverul cu “dubioși” și că nu stă site-ul mai mult jos decât sus. Ne folosim de tooluri ca http://www.yougetsignal.com/tools/web-sites-on-web-server/ și de GSC.
  • Starea indexării. Asta se află din Google Search Console (GSC) – Index Status și Sitemaps. În esență, SEOfilul se va asigura că paginile relevante sunt indexate.
    De asemenea, va verifica și fișierul robots.txt, dar se va uita și în codul HTML, în head-ul paginilor, după vreun NOINDEX indezirabil.
  • Conținutul duplicat din interiorul site-ului sau conținutul care se află și pe alte site-uri. Pentru asta ne folosim tot de GSC, zona de îmbunătățiri pentru HTML, dar și de Google Search și de tooluri ca Copyscape. Dacă nu știi cu ce se manâncă asta, uite detalii despre conținutul duplicat în cazul site-urilor de eCommerce. Promit o completare pe zona de conținut, care are caracteristici distincte. Pe scurt, atenție să nu ai taguri și categorii care să targeteze aceleași cuvinte cheie.
  • Probleme ale URL-urilor. Aici ne uitam după URL-uri dinamice, foarte lungi, cu caractere nerecomandate sau fără cuvinte cheie. Toate sunt NO-NO. Analyticsul e de ajutor. Dar și SERP-ul (Search Engine Results Page).
  • Linking intern. Vânăm probleme ca: prea multe linkuri în pagină, pagini orfane, ajax-uri neinspirate, breadcrumbs nefericite sau inexistente, ancore aiurea. Pornim de la varianta cache – text only a paginilor. De acolo ne ghidează meseria, experiența, magia și harul ;).
  • Probleme de crawling: pagini 404, în principiu, dar și redirecturi neindicate. Tot GSC e de ajutor, zona de Crawl errors. Îți spunem și ce-ar fi bine să le faci 🙂 Mai folosim si alte tooluri, ca ScreamingFrog.
  • Schema.orgtestare și recomandări de implemetare, dacă e cazul.
  • Probleme legate de conținut: conținut ascuns, supraoptimizare, conținut neindexabil etc.
  • Diagnostic offpage. Moz are un tool bun. Ahrefs altul. Și Majestic îmi plăcea pe vremuri. Am auzit vorbe bune și despre CognitiveSEO și nu pot să nu-i menționez, fiind de-ai noștri. Ne uităm dacă profilul de linkuri este natural-ish: puține linkuri site-wide, să fie și cu nofollow și fără, cu ancore variate pe cuvinte cheie sexy, de-astea. Iar, ține mult și de “nas”.

Pe lângă toate acestea, unii pot include și:

  • Keyword research și strategii de poziționare parțiale sau la nivel de site. Aici e nevoie de un articol separat, dacă te arde curiozitatea.
  • Recomandări de meta taguri și conținut pentru fiecare tip de pagină, în funcție de research-ul de mai sus.
  • Recomandări generale pentru acțiunile viitoare: cum să scrii conținut SEOfriendly, cum să atragi mai multe linkuri șamd.
  • Recomandări pentru optimizarea imaginilor și a video-urilor.
  • Recomandări legate de setarea conturilor GSC și GA.
  • Recomandari legate de UX și UI, care influențează direct și SEO.

Un audit făcut pe ffwd va cuprinde ~80% conținut standard, care s-ar putea aplica tuturor site-urilor de când a rămas mama site-urilor însărcinată și până în prezent. Generalisme de tipul: paginile 404 sunt dăunatoare site-ului. Acum are 500 de pagini 404. Recomandam redirectarea către alte pagini relevante din site + listă de pagini 404, asa cum o exportă GSC. Fără niciun fel de analiză pe tipuri de pagini 404 și strategii de redirect.

Aceste fițuici SEO sunt făcute de specialiști care lucrează volum maxim în timp minim și care oferă servicii rudimentare la prețuri foarte mici.

De-a lungul timpului, am văzut două tipuri de audituri: care cuprind toate punctele, indiferent că sunt probleme sau nu, sau care ating doar zonele deficitare. Dacă nu știi dacă ai de-a face cu un audit de ultimul tip sau cu unul făcut pe genunchi, întreabă despre ceea ce crezi că lipsește; ai dreptul, doar tu plătești 🙂

PS: Toolurile folosite sunt fără număr fără număr fără număr; aceasta nu este o listă completă.

 

Mărțișor sau martisor? SEO și diacriticele.

Trebuie să precizez de la bun început că acest articol nu trebuie luat ca literă de lege; pe lângă fapte, include opinii proprii și mândrie de pseudoromâncă. Să purcedem.

Ce vinzi anul ăsta? Sau despre ce povestești? Oferim mărțișoare sau martisoare online? Bănuiesc că ți-e clară opinia mea în cazul ăsta, căci scriu constant cu “pălărioare”, “căciulițe” și “virgulițe”. De ce fac asta?

1. Sunt româncă (50%, dar asta e altă poveste). Sunt cetățean român, scriu în română și sunt grammar nazi în timpul liber. N-am de gând să schilodesc bunătate de limbă pentru un algoritm. Să facă bine să se dea el după limba mea maternă, căci, în cazul ăsta, cei care caută sunt clienți și ei aleg ce e relevant.

2. Trecând peste mândria nu tocmai fondată, uneori câțiva pixeli pot schimba sensul cuvântului. A se vedea cuplurile gașcă – gâscă, fată – față, faină – făină etc.

O pățesc și alții, nu numai noi. La unguri e mai dubioasă treaba, iar ei s-au obișnuit să caute cu diacritice, altfel au mari surprize:
teve magiară, cu diacritice, televizor

teve maghiară

3. Google înțelege deja binișor cum stă treaba:

mărțisor căutare Googlemartisor cautare Google

Rezultatele sunt cam aceleași, iar Google știe să îmi dea rezultate cu diacritice, chiar dacă eu caut fără. Marea diferență nu e în SEO, din ce vedem aici, ci în Adwords. Acolo e nevoie de atenție, căci cele două variante se targetează diferit.

4. Un text cu diacritice se citește mai ușor, deci metricii site-ului vor fi și ei mai buni. Un site cu bounce rate mai mic, spre exemplu, va avea poziții mai bune in SERP (Search Engine Results Page). Am văzut multe site-uri ducându-se pe derdeluș din cauza unei schimbări neinspirate care a mătrășit metricii.

Rezumând pledoaria de mai sus, eu pun diacritice pentru că scriu pentru oameni, nu pentru Google.  Asta nu înseamnă să te panichezi și să angajezi o armată care să îți pună virgulițe în site; nu e moarte de trafic, doar finesse.

Nu e ceea ce pare!

Nu întotdeauna, cel puțin …

Zilele astea, toată Românica este preocupată de soarta sa și își urlă tare păsul în miezul urbei. Strig și io tare “hai ai noștri”, însa nu pot să nu remarc că mâinile de pe pancarte erau, până mai ieri, pe mouse.

Ia aruncă-ți repede ochișorii pe Analytics: și al tău arată trist, așa?

Scădere de trafic organic analytics

Indiferent că am lucrat inhouse sau în agenție, am primit constant cereri de analiză a cauzelor scăderii traficului. De multe ori, ele erau în site: conținut copiat, “îmbunătățiri” neinspirate, link building calitatea a 2a en gros, portări grosiere etc. În restul cazurilor, contextul era balaurul poveștii.

Azi îți arăt cazurile cu care m-am întâlnit până acum, ca să le elimini înainte de a vărsa sânge de SEOfil nevinovat 🙂

Sezonalitatea. E cea mai comună. Nici n-aș fi trecut-o aici, însă de multe ori e nuanțată și nu toți suntem conștienți că iarna nu-i ca vara. Anvelopele de iarnă nu se caută chiar toată iarna (octombrie-noiembrie e vârful de sezon) și nici costumele de baie toată vara. Începătorii se pot speria de o scădere “precoce” de trafic.

Ciclul de viață al produsului. Camerele foto tip “săpunieră” sunt la final de carieră, de când telefoanele au preluat și jobul lor. Tabletele au prins pentru un timp, aria lor restrângându-se treptat; probabil vor ramâne de nișă. Momentul începerii declinului nu e întotdeauna previzibil. Suntem în continuă schimbare. Eu fac parte dintr-o generație care a cumpărat casete audio și care și-a salvat lucrarea de diplomă pe floppy disk. Asta e: nu ne iartă nici vremea, nici vremurile, însă orice declin e semn că a început să se caute altceva, deci o oportunitate. Stai cu ochii pe trenduri.

Vremea. O zi însorită te poate sabota, la fel cum o ploicică de 36 de ore poate să îți aducă un record de trafic. Frecatul mouse-ului e o activitate indoor. Nici pe mobil nu face lumea operatiuni complexe când e călare pe biclă sau la iarbă verde. Navighează casual pe rețelele de socializare.

Sărbătorile. E de la sine înțeles, dar le trec și pe ele aici. Nu prea au userii chef să se conecteze la net când sunt deja conectați la familie.

Evenimentele media. În funcție de specificul fiecărei țări, se pot înregistra scăderi masive de trafic în timpul unor dezbateri politice, al unor etape de campionate sportive, al unor festivaluri șamd. Tot ce se transmite la TV și are mare lipici poate dăuna traficului.

Zilele de după sarbatorile de shopping. Dacă nu mă crezi, încearcă să ceri împrumut 1000 de lei unui prieten, în ianuarie. După fiecare exces urmează un recul și după orice ospăț, o foame.

Mișcările sociale. Am ajuns la zilele noastre. De peste o saptămână consumăm numai știri și ne hrănim cu idei. Presa online e pe val, magazinele sub apă. Să vedem cine câștigă: foamea de dreptate sau foamea de dragoste.

Metode clasice de sinucidere în SEO

Pericolul cel mai mare în SEO nu este să nu îți valorifici potențialul, ci să te autosabotezi. Desigur, involuntar. O singură dată am auzit un onliner cu greutate spunând “dar n-ar fi mai bine să dezindexăm site-ul? De ce să depindă jumate din traficul nostru de Google?!”. Îmi place să cred că a fost doar un test pentru nervii mei.

Fără vorbă lungă, iată cum poți să îți tai creanga de sub picioare rapid și sigur:

capcane seo

  1. Harakiri prin noindex. Ai zice că n-ai cum sa pui tag noindex site-wide in head-ul paginilor sau “disallow: /” în robots.txt, că nu ești inconștient și-ți scrie mâna cod fără voia ta.

Surpriză, am întâlnit așa o minunăție și încă la un site cu măcar 10% din traficul Pieței Victoriei din aceste triste zile. Nu, nu e nimeni nebun și nici nu a sabotat vreun programator supărat site-ul. Culmea, precauția le-a dăunat. Au pus noindex pe o variantă de dezvoltare a site-ului și au uitat să îl șteargă atunci când au pus-o live. S-au prins greu, târziu, după ce au văzut o mare gaură în trafic. Si-au revenit in 2-3 săptămâni, însă a fost un caz fericit, brandul fiind unul puternic.

Pentru mine a fost, poate, cea mai frumoasă săptămână ca specialist SEO: muncă de investigație în echipă, până la ore târzii. Dramă, mister, oboseală și satisfacția dezlegării misterului; un fel de Sherlock pe steroizi.

2. Expunerea la bube transmisibile online; cu alte cuvinte, probleme cu protecția; cu alte-alte cuvinte, belele cu securitatea site-ului: certificat SSL expirat, neconform șamd. E o mare piedică pentru că Google te va marca cu roșu, scarlet letter style și va avertiza utilizatorul că se expune la o conexiune neprotejata. Se poate întampla oricui. Sună-ți urgent sys adminu’.

O altă posibilitate este inserarea în site de cod “malițios” printr-un iframe. E suficient să facă site-ul original o schimbare nefericită și să se propage. Aici ai nevoie de programator. Tot urgent.

Vestea bună e că se rezolvă repede și nu te lasă cu beteșuguri pe termen lung.

3. Dispariția prin teleportare; bine, prin portare. Se întâmplă atunci când schimbi chestii (a se citi URL-uri) și ignori SEOfilul: zero redirecturi, deci zero trafic organic. Când schimbi platforma sau domeniul și nu transferi trafic și relevanță de la vechi la nou, te prezinți în fața motoarelor de căutare cu un nou născut, după ce tocmai ai ucis un vlăjgan în putere.

Și pe-asta am întâlnit-o. Necăjitul era ferm convins ca l-a penalizat Google; de-aia tratez cazurile noi cum tratează Dr. House pacienții: pun tot sub semnul întrebarii și verific tot. În cazul ăsta, analytics-ul m-a lămurit: URL-urile de după “penalizare” nu figurau deloc înainte de T0.

Timpul de recuperare depinde direct de cât de repede corectezi problema. Dacă trece prea mult timp … o iei ca de la zero.

4. Sindromul Hansel și Gretel. Dispariția potecilor. Bine, ies din metaforă: uciderea involuntară a linkurilor interne, fie prin ajax, fie prin clasic delete. Dacă eu consider că o zonă din site nu e suficient de importantă încât să linkez spre ea, de ce ar considera altfel motoarele de căutare?

Da, Google se laudă că poate crawl-ui aproape orice, dar încă nu m-aș baza pe asta.

5. Moartea prin spam. Nu știu de ce ar mai face cineva așa ceva, însă mă văd datoare să o menționez și pe-asta. Nu folosi tool-uri automate de link building care îți promit mii de linkuri imediat. Sunt complet inutile, în cel mai bun caz. În cel mai rău, te trezești în recyle bin-ul motoarelor de căutare. Se rezolvă cu mult efort și în timp îndelungat, așa că nu te juca. Pinguinul e simpatic doar in mediul lui, nu și când e mesagerul lui Google.

Până data viitoare, nu uitați că prevenția e mai bună decât vindecarea.

Dacă nu ești 100% lămurit, lasă-mi un mesaj:

[wd_contact_form id=”10″]

SEO + Valentine’s Day = Ka Ching!

Încă îți tragi sufletul după Crăciun? E prea devreme să te pregătești pentru următoarea sărbătoare comercială, vestitul Valentine’s Day? Greșit. E chiar târziu.

Dacă vrei să pupi și ceva trafic organic cu ocazia asta, e momentul să anunți o ședință fulger cu oamenii de SEO, comercial/ content și de campanii. Sau cu tine1, tine2 și tine3. Știi doar că dragostea se face în minim doi.

Dacă ai un magazin online, e momentul să te panichezi. Panichează-te constructiv. Întreabă-ți latura iubitoare de SEO ce cuvinte cheie caută amorezul român zilele astea și fă iute-iute un landing page. Bine ar fi să ai unul deja existent, de anii trecuți. Dacă e optimizat, reactivează-l. Dacă nu, fă unul nou și redirectează-l permanent pe cel vechi către cel nou, dar nu îți face un obicei din asta. E puțin probabil să se schimbe ceva de la an la an în comportamentul de căutare al îndrăgostiților, așa că fă acum unul și bun.

Un landing page nu e musai produs de unică folosință. Pe-ăsta menține-l valid 365/365 și, anul următor, linkează-l încă de la începutul lui ianuarie din site, poate chiar din meniu. Așa vei avea avantajul vechimii în fața concurenților care nu citesc fițuica asta și nici n-au om de SEO în echipă.

Marea întrebare va fi dacă să mergi pe varianta românească sau pe cea americană a denumirii. Te scutesc de zbatere: spune-i Valentine’s day. Românul a adoptat-o ca atare. “Cadouri Valentine’s Day” e cea mai bună denumire. Îmi mulțumești după ce auzi sunetul dragostei: “Ka Ching!”.

Frumos ar fi să nu ai acolo 3 produse rătăcite. Cheamă achizițiile, dă-le de lucru. Și nu te limita la chestii clasice. Eu, par exemple, aș dărui cu dragă inimă un ciocan rotopercutor; e bun unu’ zdravăn la casa oamei.

Acum, fiind o treabă ocazională, SEO nu poate face minuni, deci nu te baza numai pe el; suplimentează cu trafic plătit. Spor!

Dacă ai un site de conținut, ia de scrie. Ai două posibilități:

  1. Un tag care să cuprindă toate articolele care ating subiectul. E bun că e mereu activ și linkat din paginile de articol (sau chiar din meniu). Și mai bine e dacă îi mai adaugi măcar un articol anul acesta, să fie și niște conținut fresh.
  2. Un articol nou. Fii bun și scrie altceva decât restul diabeticilor din online. Dă niște chestii utile și, de ce nu, fun. Și-așa natalitatea e pe pârtie.

Eu aș face și una și alta: cuvântul cheie principal targetat pe tag și secundare pe articole.

Nu uita de sistemele de afiliere. Chiar și tu poți face bani din dragoste. Nu e rușinos și nici periculos.

Cadouri Valentine's day

Dacă ai un SaaS care oferă soluții pliabile pe Diabet Day, chiar ești mult în urmă, iar SEO nu ți-e de mare ajutor. Bagă un mailing cu soluția ta adaptată temei; poate-poate prinzi ultimii amețiți.

Oricum ar fi site-ul tău, nu rata momentul. Orice Gheorghe/ Gherghina, chiar dacă nu e de acord cu sărbătoarea de import, se va pregăti oleac’, măcar la mișto, să nu îi sară jumătatea în cap. Paza bună trece primejdia rea.

Dacă tot te simti pierdut mai ceva ca-n Narnia, scrie-mi. Te pot ajuta să pui ordine în cuvinte cheie și pagini:

[wd_contact_form id=”10″]

Filtrele in eCommerce sau cum își alege Făt-Frumos nevastă

A dat norocul peste tine sau ai un cap cât trei și ai reușit să dezvolți un magazin online cu măcar 1000 de produse. Și nu esti rudă cu eMAGul, să ai armate de specialiști în spate. Felicitări! Ți-ai complicat înzecit existența.

Șezi calm și gândește ca un user.

Pui toate produsele dintr-o categorie pe o pagină sau le împarți în mai multe pagini? Măcar decizia asta e simplă: mai multe pagini, altfel, ori îl plictisești pe Gogu (nume generic nepeiorativ pentru user), ori le încarci prin ajax și nu mai vede nenea Google linkurile spre paginile de produse. El se laudă că vede cam tot, dar mai bine nu riști. Și, crede-mă, vrei să le vadă. Așa îi comunici că paginile de produs sunt importante pentru tine.

Dar câte produse să conțină fiecare pagină? 20, 40, 100? Aici nu mai e simplu. Depinde de specificul magazinului. Poți să studiezi concurența. Stai liniștit, nu ești Ponta2; plagiatul nu se pedepsește în cazul ăsta. Eu ți-aș sugera să lași userul să decidă câte produse vrea să vadă pe pagină. Dă-i 2-3 alternative. Așa se simte și el mai important.

Toate paginile unui listing de categorie targeteaza aceleași căutări. Panică! Nu chiar. Există niște taguri care îi spun lu’ Google că aia e o paginație și îi arată și ordinea paginilor. Fă cunoștință cu rel=”next” si rel=”prev”. Nu-s greu de implementat și-s tare bune la magazinu’ omului.

Cum îl ajuți pe Gogu, atunci când el știe că vrea un mouse wireless bleu sub 30 de lei, iar tu ai 200 de mouși în ofertă? O să-l cam enerveze să dea scroll și click pe next page. S-ar putea să zică “hai, lăsați” și să încerce alt magazin care are niște filtre decente. Ce înseamnă asta? Înseamnă să îi dai posibilitatea să aleagă dintre toate acele caracteristici necesare și suficiente să rafineze oferta până găsește fix ce își dorește.  Tot sună complicat. Simplific. Dă-i de ales între chestii relevante pentru obiect. Culoarea, prețul și brandul sunt importante pentru orice produs. Mai departe, gândește și spionează “vecinii”. E important pentru un mouse să știm dacă e pentru gaming sau pentru office, dar nu prea e important dacă e lucios sau mat pe fund.

E ca atunci când își caută Făt-Frumos nefastă: o vrea frumoasă, blondă, cu păr lung, vrednică și cuminte. Îl doare la saboți dacă are unghiile ovale sau pătrate.

Dacă faci filtre pentru tot ce îți tună, creezi două probleme: Gogu și Google vor fi în ceață. Gogu nu mai știe unde sunt chestiile care chiar îl interesează, pentru că se pierd între 20 de criterii inutile, iar fiecare criteriu va însemna pagini noi, inutile pentru Google. Îl vei obosi, că el se plimbă prin site constant să vadă ce schimbări mai sunt și riști să creezi și conținut duplicat gârlă. Vezi aici de ce nu vrei asta.

Apropo de conținut duplicat, chiar dacă faci toate minunile de mai sus, tot mai poți pica într-o capcană: filtrele cu valori da/nu. Sărmanul Google, nu știe să interpreteze negația și afirmația în română. El nu vede “wireless da” si “wireless nu”. El vede “wireless” + 2 litere și face ala bala portocala între ele, că-s cam la fel. Inutil să îți spun ce se întâmplă dacă Gogu caută “mouse wireless” și ajunge în “mouse wireless nu”. Pleacă pa, adica face bounce și nu vrei asta. Tu îi vrei banii.

În rest, trebuie doar să denumești filtrele și valorile așa cum le caută Gogu. Întreabă prietenii ce folosesc mai des: inch sau cm, wireless sau fără fir șamd. Sau tocmește un specialist SEO și căpiază-l cu întrebări de-astea; fac parte din jobul lui.

Gata. Vezi că n-a fost greu?! Acum nu mai ai decât 2178 de aspecte de urmărit. Ish.

Paginile duplicat în eCommerce sau de ce se comportă Google ca o prințesă mofturoasă

De ce insistă așa tare specialiștii SEO să rezolvi problemele referitoare la conținutul duplicat din site? Cu ce ne supără?

duplicate content

Gândește-te: dacă ai concura pentru mâna unei prințese minunate, cu cine ai avea mai multe șanse? Cu un prinț superb sau cu doi prinți gemeni (identici sau nu) nu tocmai frumoși și nici prea isteți?

Cam așa e și cu Google. E o prințesă mofturoasă: alege cea mai bună pagină pentru o căutare. Îl doare-n search că tu ai două, dacă niciuna dintre ele nu e cea mai cea. De aceea, e important să maximizezi potențialul site-ului; să trimiți un David Gandy în luptă, nu doi Steve Buscemi.

Cum se întâmplă, în fapt? Am două pagini care arată (cam) la fel. Răspund, sau ar trebui sa răspundă, acelorași căutari. Fiecare dintre ele are o vechime, niște linkuri catre ea, pe scurt, un potențial SEO. Dacă facem din aceste două pagini una singură, vom concura în SERP (Search Engine Results Page) cu o pagină care va însuma puterea celor două, inițiale.

Acum, că știi de ce dor, hai să vedem cum putem găsi paginile duplicat:

  • în Google Search Console (ex. Webmaster Tools) – secțiunea Search Appearance – raportul HTML Improvements – vei găsi liste cu meta title-urile si meta description-urile duplicat. Probabilitatea să fie vorba despre pagini (aproape) identice, este foarte mare.
  • în site: filtrează listingurile și ia aminte la cât de mult se schimbă rezultatele din pagină. Dacă variația produselor e minoră, miroase a conținut duplicat. Poți folosi tagul canonical sau noindex pentru a rezolva problema. Decizia o poți lua numai case by case. Sau caută un specialist SEO.
  • la mână: sunt câteva probleme comune – site intreg indexat si cu www și fără, homepage-ul și simplu și cu /index.php și cu /home, pagini și cu și fără “/” la finalul URL-ului. Toate acestea se găsesc pe încercate, cu răbdare.
  • căutând pe Google un cuvânt cheie și numele site-ului, împreună. Posibil să găsești mai multe pagini similare. Aceleasi probleme ar trebui să figureze și în Google Search Console, dar nu strică să fii meticulos.
  • cautând informații despre platforma pe care o folosesti, dacă ai una predefinită. Magento, spre exemplu, creează duplicate la filtrare, dacă nu e manipulată cu maximă pricepere.
  • folosind un tool gen siteliner.com. Nu am abuzat de el, însă pare destul de precis. Merită încercat.
  • gândind. Da, știu, sunt funny, însă numai tu știi logica din spatele site-ului tău, deci și punctele sale slabe.

Când faci operațiunea asta, caută și cauza generării acestor pagini. E posibil să fie un bug care, odată rezolvat, să nu mai producă astfel de probleme. Și rămâi vigilent!

Structura unui magazin online

Când intri într-un hipermarket, te aștepți să găsești toate păpușile în același loc, toate conservele de pește la un loc și, dacă în capul raionului scrie “produse de panificație”, dar dai peste broccolli, te cam superi. Timpul tău e prețios și n-ai niciun chef sa faci pe detectivul în magazin.

Perfect. Asta așteaptă și clientul site-ului tău de eCommerce. Dacă vrei să îi iei banii, nu îl pune să și muncească pentru asta. Scotocitul e muncă; se duce din 2 mișcări de mouse la vecinul de www care știe să își țină marfa toată astfel încât vizita lui să fie scurtă, ușoară și să-i satisfacă toate năzuințele.

Cum ar zice onlinerii, în limbaj (sec) specific, indiferent că vorbim despre un site cu 100 de produse, sau despre unul cu 1.000.000 de produse în ofertă, site-urile de eCommerce trebuie să fie organizate și prezentate astfel încât să ajute și să încurajeze conversia (vânzarea). Asta înseamnă o structură clară de categorii, cu denumiri specifice și optimizate pentru motoarele de căutare. Adică, dacă vinzi gogoși, nu le numi rotocoale de plăceri vinovate. N-am chef de ghicitori, vreau sa îmi cresc glicemia. Atât.

Dacă ești abia la început și nu ai fonduri pentru SEO, îți sugerez să te gândești cum ai căuta pe Google dacă ai vrea sa ajungi direct la un raft virtual cu acel tip de produse, fără să te mai plimbi prin tot magazinul. Mai întreabă 2-3 amici; nu pica în capcana de a te considera utilizator tipic. Vei avea de ales între “jucării de pluș” și “plușuri”, “laptopuri” și “notebookuri” șamd.

Odată ajuns la raftul corect, oferă-i clientului posibilitatea de a rafina oferta, de a o segmenta, prin filtre foarte bine structurate. Dacă vreau o conservă de porumb fără zahăr, vreau să văd iute unde sunt toate și să aleg dintre ele. Aceleași principii SEO se aplică și aici: e musai să găsești combinația de cuvinte (care include denumirea categoriei și a filtrului) pe care ai cauta-o ca să ajungi pe acea bucățică de raft (pe acel listing filtrat). Dacă ai căuta pe Google, ce ai scrie în bara de seach: “jucării de pluș mari”, “jucării de pluș gigant”, jucarii uriașe de pluș”?

structura site arborescenta

Nu adăuga filtre inutile. Nu vei aduce nici trafic suplimentar din motoarele de căutare și riști să pierzi și utilizatorul “printre rafturi”, ca domnișoara care rămâne fată batrână pentru că are prea multe opțiuni și se gândește până
încărunțește.

Dacă ai senzația că nu merită efortul să faci asemenea săpături în logică, nu te opri din citit. Ai dreptate, sunt probabil 5 amețiți care vor paste integrale fără gluten; dar ăia știu exact ce vor. Din cei 5, 2 îți vor da seria cardului. Asta e o rată de conversie foarte sexy. Mai atrăgătoare e doar cea provenită din căutari după
denumirea exactă a unui produs.

Paginile de produs au o importanță deosebită. Ele aduc ultimul argument pentru conversie, așa că investește în ele. Folosește denumirea sub care e cunoscut produsul, nu te da creativ. Oferă informații detaliate și relevante despre produs, în cât mai multe forme: descrieri la obiect, imagini clare, mari, din unghiuri relevante, eventual chiar video-uri de prezentare. Ca la un date: pune calitățile în valoare. Toate. Și ai grijă să se prindă că ești pe piață; pune butonul ăla de cumpărare la vedere. Evidențiază-l.

Asta e cam cea mai simplă structură pe care o poate avea un magazin online. Sigur, poți să faci un raion numai cu promoții, să scoți produsele cu marjă mare de profit în față, adică poți dezvolta și alte tipuri de pagini, care să targeteze alte căutari și nevoi comerciale. Dar, până la floricele, trebuie să ai o bază beton, altfel o să te usture la buzunar mai încolo.

Până data viitoare, îți spun că, fie site-ul cât de mic, invește în SEO măcar un pic 🙂 Lăsând gluma, cel mai bun moment să implici un specialist SEO este înainte de a construi site-ul. E mult mai ușor și mai ieftin să incepi cu o structură optimizată, decât să o corectezi ulterior.

Profitul fie cu tine!